Redactat de: Andreea Mişcodan

SPAȚIILE VERZI, UN SIMPLU LOC AMENAJAT SAU O SURSA DE SANATATE
BIODIVERSITATEA URBANA
Biodiversitatea urbană înseamnă totalitatea organismelor vii, de la gene și specii la ecosisteme din oraș.În municipiul București, biodiversitatea este mult mai prezentă decât ne imaginăm, chiar dacă de multe ori ea este ascunsă, uneori e nedorită sau, pur și simplu rămâne neobservată. Spre deosebire de biodiversitatea din mediile în care omul a intervenit mai puțin, cea din București e caracterizată de neprevăzut: există o diversitate de organisme, într-un spațiu limitat și cu condiții de viață complet modificate. În București trăiesc împreună:
- Specii din ecosistemele inițiale, care capătă o anumită dependență față de condițiile speciale pe care le oferă orașul, dar care nu renunță la habitatele naturale din apropierea acestuia
(de exemplu diferite specii de amfibieni, reptile, păsări acvatice, insectivore și răpitoare, vulpi)
- specii introduse intenționat de către societatea umană (de exemplu câini, pisici, papagali)
- specii urbane, care se integrează în totalitate în ecosistemul orașului. ( de exemplu porumbei, vrabii, șobolani, nenumărate feluri de gândaci)
Asemenea diferențe apar pentru că biodiversitatea urbană a municipiului București a suferit numeroase schimbări în comparație cu cea naturală. Este vorba despre:
- dispariția speciilor native cu toleranță redusă la modificarea condiţiilor de mediu sau considerate agresive pentru populația urbană (serpii veninosi, carnivorele mari)
- extinderea arealului speciilor de plante care au valoare estetică, culturală ori de reglare
- dezvoltarea plantelor sau animalelor exotice, crescute în interiorul locuinţelor în scop decorativ
- dezvoltarea semnificativă a speciilor oportuniste autohtone sau alohtone ( muşte, ţânţari, furnici, rozătoare)
- modificarea comportamentelor speciilor de plante și animale, ce țin de modurile de hrănire, reproducere sau de interacțiunile cu oameni.
RELAȚIA NOASTRĂ CU BIODIVERSITATEA
În comparație cu ecosistemele naturale, relația dintre oameni și biodiversitatea urbană este mult mai ferma. Speciile care generează predominant beneficii sunt acceptate și susținute să se dezvolte: primesc îngrijire, hrană, li se îndepărtează dușmanii naturali. Cele care produc pagube sau cărora li se asociază potențiale probleme ( de exemplu țânțari, șobolani, căpușe).. Unele specii importante în zootehnie devin atracții urbane și se transformă din furnizori de hrană și alte produse în furnizori de agrement.
O grădină zoologică sau o grădină botanică devin spații importante pentru educația copiilor și tinerilor și modifică mai departe comportamentele orășenilor față de animale sau plante. Interesul pentru respectarea drepturilor animalelor este în creștere. Organizații neguvernamentale și grupuri de persoane reacționează la acte de cruzime împotriva animalelor, la abandonul acestora și la alte abuzuri care le vizează, iar la periferia municipiului București funcționează centre specializate pentru cazurile de abandon. Dependența populației față de spațiile intensiv amenajate este problematică.
NATURA URBANA A MUNICIPIULLUI BUCURESTI
Natura urbană reunește speciile și locurile în care apar aceste specii în matricea urbană. Deși pare inadecvată, asocierea termenilor „natură” și „urbană” este din ce în ce mai utilizată de către cercetătorii în ecologie urbană. Are sens, dacă ne gândim că, deși mediul lor biofizic a fost semnificativ modificat, orașele au în continuare spații ce găzduiesc o biodiversitate care poate rezista în timp. Natura urbană a Bucureștiului, una foarte diversă, este caracterizată prin:
- ecosisteme cu diferite grade de transformare antropică;
- suprafețe mici și fragmentate, puternic influențate de împrejurimi;
- nivel diferit de întreținere de către societatea umană;
- raport diferit dintre speciile native și cele exotice
- relevanță pentru conservarea naturii, având în vedere potențialul de a fi integrată în infrastructura ecologică regională;
În municipiul București se pot identifica patru tipuri de natură urbană:
Natura urbană de tip 1 (ecosisteme inițiale)
Adică ce s-a mai păstrat din ecosistemele inițiale specifice acestei zone, chiar dacă acestea au suferit unele intervenții antropice. În această categorie este inclusă Pădurea Băneasa, care reprezintă un rest din foștii Codrii ai Vlăsiei
Natura urbană de tip 2 (ecosisteme agricole)
Este reprezentată de spațiile asupra cărora omul a intervenit pentru a le folosi pentru producție, mai ales pentru hrană
Natura urbană de tip 3 (spații verzi și acvatice amenajate)
Este reprezentată de ansamblul spațiilor verzi (parcuri, grădini, scuaruri, aliniamente stradale, baze sportive) și a spațiilor acvatice amenajate de om, mai ales pentru recreere și agrement.
Natura urbană de tip 4 (ecosisteme renaturate)
Reunește zonele aflate în procese de renaturare, cu sau fără intervenție antropică. Acestea se suprapun peste zone cu infrastructuri abandonate (zona Văcărești) sau peste zone industriale sau de comunicație abandonate (în special feroviare).
INFRASTRUCTURA VERDE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI
Între componentele infrastructurii verzi a municipiului București au fost incluse: Pădurea Băneasa, Parcul Natural Văcărești, parcurile municipiului București și celelalte componente verzi (grădini ale complexelor rezidențiale, aliniamente stradale)
Pădurea Băneasa
O rămășiță din Codrii Vlăsiei, Pădurea Băneasa are o suprafață de 1.221 hectare, din care 582,22 hectare se află în municipiul București.
Parcul Natural Văcărești
Suprafața Parcului Natural Văcărești este de 183 de hectare. Parcul e delimitat de 4 artere importante ale capitalei: Splaiul Unirii la nord, Șoseaua Vitan-Bârzești la est, Șoseaua Olteniței la sud și Calea Văcărești la vest.
Alte componente verzi
În afara parcurilor urbane, în categoria spațiilor verzi sunt incluse: Grădina botanică a municipiului București, Grădina zoologică a municipiului BucureștI, grădinile complexelor rezidențiale colective, grădinile instituțiilor publice.
Citește și: