Bucureștiul deconectat de natură
Redactat de: Emanuela Matei
Bucureștiul devine un oraș sufocat de lipsa de verdeață și deconectat de la natură
Biodiversitatea urbană înseamnă totalitatea organismelor vii, de la gene și specii la ecosisteme din oraș. Bucureștiul are o diversitate extraordinară de organisme, într-un loc restrains și cu condiții de viață diferite.
Speciile se impart în trei categorii:
specii din ecosistemele inițiale, de exemplu: specii de amfibieni, reptile, păsări acvatice, insectivore și răpitoare, vulpi, vidre
specii introduse intenționat de către societatea umană, de exemplu: animale de companie (în special câini, pisici, papagali, pești, dar mai nou și tarantule, greieri, iguane, șerpi, dihori, iepuri), precum și plante decorative (de exemplu, orhidee, mușcate, ficuși, yucca, trandafiri japonezi, cactuși, aloe, agave), ori plante cultivate pe terenurile urbane (în special legume, plante aromatice)
specii urbane, de exemplu: porumbei, vrăbii, șobolani, nenumărate feluri de gândaci, câini și pisici semisălbaticite
Natura urbană în București
Asocierea termenilor „natură” și „urbană” este din ce în ce mai utilizată de către cercetătorii în ecologie urbană.
În municipiu putem regăsi următoarele patru tipuri de natură urbană:
- ecosisteme inițiale(Natura urbană de tip 1), este inclusă Pădurea Băneasa. Suprafața forestieră a municipiului București este de 668,4 ha.
- ecosisteme agricole(Natura urbană de tip 2) ce reprezintă 3.052 hectare. 84% dintre acestea sunt terenuri arabile, 12% — pășuni și 4% — alte categorii
- spații verzi și acvatice amenajate(Natura urbană de tip 3 ) ce reprezintă parcuri, grădini, scuaruri, aliniamente stradale , baze sportive. 4.506 hectare, iar cele acvatice — 908 ha
- ecosisteme renaturate(Natura urbană de tip 4) ce reprezintă zonele aflate în procese de renaturare, cu sau fără intervenție antropică
Infrastructura verde a Bucureștiului
Componentele infrastructurii verzi a municipiului București
În 2011, Primăria Capitalei a finalizat cadastrul verde al Municipiului Bucureşti. Conform documentului, Bucureștiul are 4.512,2 hectare de spații verzi, ceea ce înseamnă 23,21 m2 de spaţiu verde pe cap de locuitor. Din această suprafaţă:
- 3.174,1 hectare sunt:spaţii verzi de tipul aliniamentelor stradale, grădinilor aferente ansamblurilor de locuinţe și instituțiilor
- 669,6 hectare sunt parcuri
- 668,4 hectare — păduri-parc.
Au fost inventariați 1.717.339 arbori, dintre care 194.000 în păduri. Dintre aceștia 110 arbori sunt ocrotiţi. Dacă raportăm aceste date la numărul de locuitori, reiese că media pe Bucureşti este de 0,88 arbori, în condițiile în care Uniunea Europeană recomandă 3 arbori pe cap de locuitor.
Profilul utilizatorului bucureștean de parcuri
Conform datelor CCMESI (2015), profilul utilizatorului bucureștean de parcuri este definit de:
- preferința pentru parcurile din vecinătate (53%), sau accesibile cu mijloacele de transport în comun (27%);
- 68% dintre vizite durează 1-2 ore;
- preferința pentru activități de recreere pasivă (75,8%): relaxare, plimbare (inclusiv cu copilul și/ sau câinele) și mai puțin pentru activități active (de exemplu, 7% vin pentru a practica un sport);
- 70% preferă să vină în parc pe jos
- utilizarea foarte redusă a spațiilor foarte dinamice (parcuri de distracții, restaurante, etc.);
- apreciază liniștea, spațiul verde, dotările minimale și curățenia;
- 60% vizitează parcul de 2-3 ori pe săptămână
- îi deranjează zgomotul, spațiile prea dinamice și mizeria.
Preferințele speciale pe diverse categorii
Tot conform datelor CCMESI (2015), profilul utilizatorului bucureștean de parcuri este definit de:
- Persoane cu copii mici : preferă zonele liniștite și locurile de joacă.
- Adolescenți și tineri preferă zonele experimentale și de practicare a unor sporturi.
- Bătrâni preferă spații liniștite, cu eventuale dotări pentru gimnastică sau activități mai pasive (șah, table, rummy, etc.);
- Persoane cu animale de companie preferă zonele special amenajate în acest scop, dar și peluzele extinse.
- Persoanele care practică activități sportive preferă zonele cu trafic mai redus, dar și cu existența unor facilități minimale.
- Bicicliști preferă zonele de circulație.
Componentele infrastructurii albastre
Spațiile acvatice urbane din municipiul București includ râurile, lacurile și malurile lor. Conform informațiilor extrase de pe ortofotoplanuri, spațiile acvatice urbane din municipiul București acopereau în anul 2017 o suprafață de aproximativ 1208,8 ha. 111 hectare se aflau în interiorul spațiilor verzi. Din acestea, 89,2% erau reprezentate de lacuri.
- Lacurile
- Cea mai mare parte a spațiilor acvatice urbane din municipiul București este reprezentată de lacuri.
- acoperă zone cuprinse între 0,87 ha (Lacul Circului) și 241,6 ha (Lacul Morii) și se află în special în zonele periferice ale orașului și în parcurile urbane.
- Râurile și canalele
- Cele două râuri principale care traversează orașul (Dâmbovița și afluentul ei Colentina) aparțin bazinului hidrografic al Argeșului.
- lungime totală de 65,7 km și sunt complet transformate antropic.
- Mlaștinile
- Zonele mlăștinoase au reprezentat unul dintre peisajele specifice zonei Bucureștilor în perioada Evului Mediu.
Natura urbană este o componentă esențială a municipiului București, care trebuie gestionată astfel încât să aducă beneficii ecologice, sociale și economice cât mai consistente. Toate formele de natură urbană prezintă importanță pentru asigurarea durabilității orașului. Respinsabilitatea unui management eficient presupune asigurarea cantității, calității și accesibilității adecvate a naturii urbane pentru toți cetățenii.
Citește și:
