Bucureștiul și durabilitatea lui
Redactat de: Vanesa Manolachi
Infrastructura Gri în Municipiul București
Infrastructura gri este formată din: clădiri, infrastructuri de transport, producerea și furnizarea energiei, alimentarea cu apă, gestionarea deșeurilor, furnizarea hranei. Ea reprezintă componenta tehnologică a unui oraș, asigurându-i funcționarea.
Clădirile din București
Conform Institutului Național de Statistică, 66,5% din suprafața administrativă a municipiului București este acoperită de construcții. De exemplu, între 2010 și 2020 au fost construite circa 80.000 de locuințe noi, multe dintre ele în blocuri. Dintre spațiile construite, cea mai mare parte a acestora au funcție rezidențială. Au o dezvoltare semnificativă și clădirile de birouri, multe dintre acestea fiind construite pe platforme industriale disipate prin municipiul București.
Există trendul expansiunii spațiilor construite în zone cu restricții, spații verzi sau cele în care viața cotidiană ar fi îngreunată. Trebuie luate măsuri pentru a putea controla această dezvoltare necorespunzătoare a spațiilor construite, ca de exemplu:
- creșterea nivelului de informare privind instrumentele pe care le-ar putea folosi populația pentru participarea la luarea deciziilor, semnalarea nerespectării legii;
- descurajarea extinderii spațiilor contruite fără acces la infrastructuri; și
- impulsionarea autorităților pentru dezvoltarea unui sistem transparent de comunicare a informațiilor privind autorizațiile de construcție și conținutului planurilor de urbanism.
Eficiența energetică a clădirilor Bucureștene
Tema eficienței energetice a clădirilor apare mai ales pentru clădirile noi și mai ales private. Astfel că o temă de mare actualitate este legată de îmbunătățirea eficienței lor energetice. Aceasta presupune atenția sporită asupra etapei de planificare și construcție a clădirilor noi în egală măsură cu interesul restaurării clădirilor. Ca și urmare, în contextul Pactului Verde European, se pune un accent important pe eficiență energetică și pe renovarea clădirilor.
Analiza realizată pentru Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a municipiului București 2021-2030, arată că în 2019 rată de reabilitare este 31%. Pentru blocurile de locuințe, Ministerul Dezvoltării derulează programe naționale de finanțare a reabilitării termice a acestora.
Reabilitarea clădirilor rezidențiale, realizată fără o corelare cu recondiționarea sistemelor de ventilare, duce la degradarea calității aerului interior. Aceste clădiri intră rapid în categoria clădirilor afectate de sindromul clădirilor bolnave. Acest sindrom descrie siuația locatarilor care reclamă disconfort ca și consecință a faptului că petrec mult timp în interiorul clădirii. Pentru a putea reduce riscul apariției acestui sindrom, instituțiile publice trebuie încurajate să ia în calcul reabilitarea sistemelor de ventilare.
În cazul reabilitărilor realizate la blocurile din municipiul București, s-a utilizat în proporție covârșitoare polistiren și ferestre de tip termopan. Datorită existenței Obiectivelor de Sustenabilitate Durabilă (SDGs), promovarea unor proiecte care aduc soluții verzi pentru clădirile rezidențiale este o prioritate. Această măsură trebuie îndeplinită pentru a putea aduce la îndeplinire SDG-ul 11 și a SDG-ul 9. Pentru a putea ajunge la îndeplinirea acestora putem lua alte măsuri care ar putea avea un impact pe termen lung. O astfel de măsură este, de exemplu, oferirea sprijinului în monitorizarea lucrărilor de reabilitare pentru semnalarea neregulilor privind calitatea lucrărilor.
Impermeabilizarea
De asemenea, impermeabilizarea suprafețelor este o temă de mare interes întrucât 46,5% din suprafața municipiului București este considerată complet impermeabilă. La aceasta se adaugă circa 30% care înregistrează o permeabilitate redusă și foarte redusă. Pentru a putea schimba statisticile, soluțiile bazate pe creșterea suprafețelor permeabile trebuie promovate în schimbul promovării spațiilor verzi fals permeabile. De asemenea, trebuie respectate procentele de spații verzi și spații permeabile impuse diferitelor categorii de spații construite.
Impactul Societății Civile din Cartierele Bucureștene
„Floreasca Civică” este un grup de inițiativă civică în supravegherea modului în care se construiește în cartier. Se implică activ în discuții cu vecinii și autoritățile împotriva construcțiilor pe spațiile verzi din cartier. Acest lucru are importanță pentru ei deoarece au inițiat chiar și litigii pentru a-și păstra cartierul verde.
Asociația „Cartier Aviației” a derulat proiectul „Acoperișul verde”, convingând locatarii din trei blocuri din cartier să monteze acoperișuri verzi. Au convins și primăria să înceapă un program pilot de montare a unor panouri fotovoltaice pe 10 blocuri din cartier.
Asociația „Greeniniative” a deschis centrul „GreenMogo” o clădire verde cu grădină pe acoperiș, realizată pe principiul de permacultură. Clădirea, acoperișul și grădina au fost realizate împreună cu cei interesați să învețe, iar acum sunt folosite pentru educație.
„România eficientă” este un proiect al „Energy Policy Group” care promovează eficiența energetică. Îndeplinește acest scop prin informare, educație și intervenții experimentale care să mărească eficiența energetică a școlilor.
Asociația „Salvați cartierele Dămăroaia și Bucureștii Noi” participă în justiție în cazurile demolărilor de case și înlocuirea lor cu construcții tip bloc.
În concluzie, infrastructura gri este o componentă esențială, trebuind gestionată într-un mod care să aducă beneficii pe mai multe planuri. Toate componentele infrastructurii gri prezintă importanță pentru asigurarea durabilității orașului. Asigurarea unui management eficient este o responsabilitate comună a autorităților publice, a companiilor, ONG-urilot și cetățenilor.
Citește și:
