Bucureștiul și schimbările climatice
Redactat de: Vanesa Manolachi
Schimbările Climate în Zonele Urbane
Schimbările climatice se resimt la un nivel ridicat în interiorul orașelor unde temperaturile sunt mai ridicate, de regulă. Fenomenele de iarnă sunt în mod considerabil mai diminuate, iar ploile torențiale au o frecvență mai ridicată. Regimul vânturilor este modificat în profunzime de arhitectura clădirilor. Orașele sunt considerate culpabile de apariția acestor schimbări climatice, unul dintre motive fiind emisiile de gaze cu efect de seră.
Insula de căldură
Insula de căldură reprezintă o modificare a climatului omniprezentă în orașe. Ea se referă la existența unei diferențe pozitive de temperatură între zonele construite ale orașului și cele din zona periurbană. Orașele au foarte multe surse de căldură în interiorul lor, iar asta duce la temperaturi mai ridicate în comparație cu împrejurimile.
Consecințele insulei de căldură se observă mult mai facil la nivel urban. În timpul sezonului cald, insula urbană de căldură produce cantități mai mari de precipitații lichide în zonele centrale. Iar în sezonul rece, aversele de ninsoare sunt mai frecvente la periferie.
Situația Schimbărilor Climatice în Municipiul București
Municipiul București prezintă un risc ridicat față de schimbările climatice. Din păcate, evoluțiile climatului sunt asociate cu o capacitate limitată de intervenție a instituțiilor și a populației. Riscurile principale sunt creșterea temperaturii anuale medii, scăderea precipitațiilor și întețirea evenimentelor climatice extreme.
Municipiul București se confruntă cu mai multe tipuri de senzitivitate. Aceasta reprezintă măsura în care un sistem/componentele sale poate/pot fi afectat/e ca urmare a impactului expunerii factorului de presiune asupra acestuia. Senzitivitatea fizică se referă la clădirile și infrastructurile antropice care sunt vulnerabile la inundațiile rapide produse de cantitățile mari de precipitații. Senzitivitatea economică se referă la activitățile economice care au o dependență ridicată de fenomenele climatice. De asemenea, senzitivitatea mediului este ridicată întrucât Bucureștiul este situat într-o zonă cu un risc crescut de fenomene climatice extreme.
Creșterea temperaturii aerului, modificările regimului precipitațiilor, producerea unui număr tot mai mare de evenimente climatice extreme vor afecta funcționalitatea orașului. Poate avea loc creșterea riscului de apariție a unor agenți patogeni și a unor vectori de boală specifici zonelor tropicale. Din cauza expunerii la stresul termic și hidric, arborii și arbuștii din spațiile verzi pot fi afectați. Poate crește riscul ca resursele de apă și alte resurse necesare pentru funcționarea optimă a orașului să fie epuizate temporar.
Măsuri Propuse
Pentru a putea evita asemenea scenarii este nevoie de implicarea mai multor actori: cetățenii, ONG-urile, instituțiile publice, alte părți interesate. Autoritățiile responsabile/Asociațiile de locatari ar trebui să îmbunătățească, prin introducerea stratului de iarbă și arbuști, calitatea spațiilor verzi. Această măsură se poate efectua în zona aliniamentelor stradale, a grădinilor de bloc sau pentru realizarea unei centuri verzi a orașului.
Trebuie acordată o atenție sporită persoanelor vulnerabile și marginalizate în perioadele cu evenimente climatice extreme. Prin urmare, dezvoltarea sistemului de asistență socială de urgență este necesară în aceste cazuri. De asemenea, informarea cetățenilor cu privire la valorile înregistrate și consecințele expunerii la acestea este necesară.
Instituțiile publice își pot îmbunătăți capacitatea administrativă cu responsabilități la nivelul Bucureștiului în managementul situațiilor de urgență. De asemenea, trebuie oferit sprijin autorităților publice pentru dezvoltarea și gestionarea infrastructurii relevante pentru managementul situațiilor extreme.
Impactul Societății Civile din Cartierele Bucureștene
Luând în considerare amplitudinea problemei, multe entități caută rezolvarea acesteia sau cel puțin amelioarea pe termen scurt sau mediu. Există diferite asociații, ONG-uri care au luat inițiativă și au elaborat diferite proiecte, au inițiat acțiuni pentru a informa/implica populația.
„Grupul de inițiativă Civică Cișmigiu” a adunat comunitatea de vecini și îngrijesc spațiile verzi din zona Cișmigiului. De asemenea, educă cetățenii interesați despre biodiversitatea urbană, în cadrul proiectului „Grădina cu oameni”.
„Asociația Încotroceni” monitorizează arborii lipsă din aliniamentele stradale ale cartierului și voluntariază pentru plantarea lor.
„Greenpeace România” desfășoară frecvent campanii de conștientizare și advocacy pe teme legate de barierele verzi. De asemenea, au adresat în repetate rânduri și lipsa centurii verzi a Bucureștiului.
„Fridays for Future România” este un grup care militează pentru schimbarea la nivel sistemic pentru a preveni un viitor cataclism climatic. Aceștia au organizat proteste și campanii de informare și advocacy.
„Angajament pentru climă” este un proiect al Fundației Terra Mileniul III de informare și educare a cetățenilor și tinerilor. Temele principale sunt legate de monitorizare de politici publice în domeniu și de advocacy pentru combaterea cauzelor și efectelor schimbărilor climatice.
Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis colectează informații și despre temperatură, umiditate, presiune atmosferică și viteza vântului. Acestea pot fi integrate în rețeaua națională de monitorizare a calității mediului. De asemenea, pot furniza date importante pentru mai multe zone din oraș.
În concluzie, schimbările climatice reprezintă printre cele mai mari incertitudini pe care trebuie să le gestioneze orașele. Trebuie acționat acum și într-un mod eficient deoarece este mai simplu să înrăutățești situația actuală decât să o îmbunătățești. Este nevoie de implicarea tuturor actorilor și cooperare din partea acestora.
Citește și:
