Calitatea aerului din București
Redactat de: Emanuela Matei
Bucureștiul, sufocat în propriul său aer
Bucureștiul este un oraș care se sufocă în propriul său aer, din cauza poluării, cu un cost îngrijorător pentru sănătatea oamenilor și calitatea vieții.
Atmosfera urbană a Bucureștiului
București este situat în Câmpia Română. Există doua cursuri de apă ce traversează municipiul(Dâmbovița și Colentina) și lacurile amenajate. Frecvența calmului atmosferic este de 43,3%. Ea reprezintă o creștere a riscului de acumulare a poluanților în atmosfera urbană și o capacitate de ventilare medie a orașului. Vânturile bat din nord-est (16,4%), sud-vest (11,7%), est (10,3%) și vest (9,2%). Temperatura medie lunară este cea mai redusă se înregistrează în ianuarie (-1,3ºC la București-Filaret), iar cea mai ridicată — în iulie (22,7ºC). Cu valorile cele mai scăzute în februarie și cele mai ridicate în iunie , cantitatea medie anuală de precipitații în municipiul București este de 613 mm.
Principalele surse de degradare
Sursele de degradare a calității aerului sunt reprezentate de activități umane care depășesc capacitatea de regenerare a mediului. Prin introducerea diferitelor substanțe și forme de energie se contribuie la modificarea caracteristicilor locale ale aerului. Acestea înseamnă un impact negativ asupra sănătății populației, biodiversității urbane, economiei sau bunurilor din patrimoniul cultural.
După sursa de degradare se pot delimita surse:
- din transporturi (rutiere, feroviare, aeriene)
- industrial
- rezidențiale şi asimilabile cu acestea (birouri, școli, etc.)
- alte categorii (de exemplu, șantiere, spații comerciale mari).
Cele mai mari contribuții la poluarea aerului municipiului București le au:
- transportul rutier (lider detașat, care contribuie direct și indirect cu mai mult de 60% la poluarea aerului municipiului București)
- producerea de energie în centralele electrotermice (circa 15%)
- activitățile industriale (circa 10%),
- activitățile de ardere din sectorul rezidențial (1-5%),
- gestionarea deșeurilor (1-2%),
- șantierele (1-2%)
- alte categorii de surse de poluare (1-2%)
Principalii poluanți din București
Principalelor cause ale poluării sunt:
- Transport rutier
- Oxizi de azot
- Monoxid de carbon
- Compuși organici volatili
- Particule în suspensie
- Freon
- Aerosoli
- Industrie
- Particule în suspensie
- Oxizi de sulf
- Oxizi de azot
- Amoniac
- Acid clorhidric
- Clor molecular
- Metale grele
- Compuși organici volatile
- Rezidențial
- Oxizi de azot
- Particule în suspensie
- Dioxid de sulf
- Monoxid de carbon
- Dioxid de carbon
- Compuși organici volatili
Transportul din București
La nivelul anului 2020, erau înmatriculate în București 1.502.169 de autovehicule, din care 48% erau pe motorină, 46,5% pe benzină, 0,25% pe electric, iar 5,25% au alte tipuri de motorizări.
Toate acestea emit noxe în timpul funcționării. . Cantitățile depind de vechimea și starea vehiculului, tipul de combustibil utilizat și de existența unor sisteme de control al poluării. Noxele principale asociate traficului rutier sunt
- oxizii de azot
- monoxidul de carbon
- compușii organici volatili (în special benzenul)
- particulele în suspensie (în special în cazul autovehiculelor pe motorină)
La noxele emise prin procesele de ardere se adaugă cele asociate funcționării autovehiculului, cum ar fi:
- particule de la cauciucuri
- plăcuțele de frânare și ambreiaj
- freoni de la sistemele de climatizare
- aerosoli din spălarea parbrizului
- praful depus pe autovehicule (în cazul în care acestea nu sunt spălate)
Cele mai mari probleme ale activităților de transport
Cele mai mari probleme apar pe bulevardele cu trafic inten, pe arterele conectate cu autostrăzile și drumurile naționale care intră în capitală și în proximitatea zonelor aglomerate. Pe străzile pe care este permis traficul greu, calitatea aerului este mai proastă față de celelalte artere.
Traficul cel mai intens se înregistrează între orele 7.00 – 10.00 și 16.00 – 20.00, asociat transportului către unitățile de învățământ, locuri de muncă și spre locuințe. Vinerea și duminica, valori ridicate ale traficului apar la ieșirile către autostrăzi și drumurile naționale în intervalul 16.00 – 20.00.
Alături de traficul rutier, traficul feroviar se constituie într-o sursă locală de poluare a aerului. Problema o reprezintă compuși utilizați pentru întreținerea liniilor de cale ferată și prin compuși de ardere.
O altă sursă de degradare asociată activităților din transporturi este aeroportul Băneasa. Acolo, traficul aerian aduce cantități importante de oxizi de azot, carbon și compuși organici volatili.
Monoxid de carbon și Dioxidul de sulf din București
Monoxid de carbon – traficul rutier, urmată la mare distanță de centralele termice
- Conform Legii nr.104/15.06.2011 privind calitatea aerului înconjurător, pentru monoxidul de carbon, valoarea maximă zilnică a mediilor pe 8 ore este de 10 mg/m3.
Dioxidul de sulf – C.E.T.-urile , urmate de unităţile industriale şi traficul rutier
- Conform Legii nr.104/15.06.2011 privind calitatea aerului înconjurător, pentru dioxidul de sulf, valoarea limită orară este de 350 μg/m3 (nu trebuie depășită de mai mult de 24 de ori pe an), iar valoarea limită anuală de 20 μg/m3
Alte noxe – de traficul rutier și de activitățile care vehiculează aceste substanțe
Toate formele de natură urbană prezintă importanță pentru asigurarea durabilității orașului. Această responsabilitate presupune asigurarea cantității, calității și accesibilității adecvate a naturii urbane pentru toți cetățenii. limitarea discuțiri la spațiile verzi, acestea trebuie să fie suficiente cantitativ, de calitate, distribuite echitabil și în concordanță cu așteptările utilizatorilor.
Citește și:
