Economia circulară în București
Redactat de: Vanesa Manolachi
Necesitatea economiei circulare în București
Economia Circulară
Managementul deșeurilor reprezintă ansamblul activităților de colectare, transport, tratare și eliminare a deșeurilor. Sunt menite să contribuie la obținerea de beneficii de mediu, optimizarea economiei și micșorarea impactului asupra sănătății populației. Țintele principale sunt reducerea impactului deșeurilor și creșterea ratei de recuperare a resurselor din deșeuri pentru reintegrarea în economie.
Orientările actuale conduc managementul deșeurilor spre economia circulară. Aceasta este economia industrială care promovează utilizarea foarte eficientă a resurselor pentru reducerea volumului de deșeuri și implicit a poluării. Aceasta presupune scăderea impactului asupra resurselor naturale, orientarea spre valorificarea superioară a resurselor existente deja în economie. Într-o economie circulară, activitatea economică contribuie la construcția și reconstrucția continuă a sănătății generale a sistemului.
Cadrul european și național al Municipiului București
Strategia Uniunii Europene pentru Economie Circulară propune o țintă de 55% pentru 2025, 60% până în 2030 și 65% până în 2050 de deșeuri reciclate/compostate. La nivelul U.E, volumul de deșeuri produs este estimat la 25 miliarde de tone. Minimul volumului de deșeuri în România este de 272 kg/locuitor.an. De asemenea, România reciclează doar 14% din deșeurile produse.
Planul de acțiune al U.E. pentru economie circulară stabilește 7 categorii de deșeuri esențiale pentru atingerea acestui scop. Acestea sunt materialele plastice, textile, deșeuri de echipamente electrice electronice, de alimente, ambalaje, construcții, bateriile și vehiculele scoase din uz. Până în 2030 ar trebui să fie posibilă reutilizarea tuturor deșeurilor de plastic și restricționarea utilizării pungilor ușoare din plastic. Ar trebui să urmeze interzicerea obiectelor din plastic de unică folosință și adăugărea intenționată de microplastice în diferite produse. De asemenea și introducerea unui conținut minim obligatoriu de materiale reciclate pentru anumite produse din plastic ar trebui reglementată.
Astfel, ambițiile Uniunii Europene în domeniul gestionării deșeurilor sunt foarte mari și devin și mai mari. În acest context, România înregistrează decalaje semnificative. Are probleme atât la nivelul infrastructurii cât și a lipsei interesului și a implicării autorităților și populației.
În municipiul București, cantitatea anuală de deșeuri urbane a depășit în 2019 pragul de 1 milion de tone/an. Motivele ar fi creșterea semnificativă a cantităților de deșeuri menajere și a celor asimilabile cu cele menajere. Cu privire la rata de reciclare a acestora, valorile se situează la circa 11,2%. Valorile sunt foarte reduse și foarte îndepărtate de țintele stabilite de U.E. Astfel, cantități mari de deșeuri generate și nereciclate sunt eliminate prin depozitare.
Planul de Gestionare a Deșeurilor 2020-2025
Gestionarea deșeurilor este coordonată de Consiliul General al municipiului București și de către Consiliile Locale ale celor 6 sectoare. Acestea derulează serviciile prin direcțiile aflate în administrarea lor sau externalizate către agenți economici care activează în domeniul salubrității.
La nivelul municipiului București a fost elaborat Planul de Gestionare a Deșeurilor 2020-2025.
Are ca și priorități de acțiune:
- Asigurarea unei capacități noi de sortare a deșeurilor reciclabile colectate separat,
- Dezvolatarea de capacități de compostare a deșeurilor biodegradabile verzi colectate separat,
- Dezvoltarea capacităților de sortare existente pentru deșeurile reciclabile colectate separat,
- Îmbunătățirea nivelului de conștientizare al populației și al agenților economici în legătură cu managementul deșeurilor,
- Asigurarea capacității de depozitare a întregii cantități de deșeuri care nu mai pot fi valorificate,
- Asigurarea valorificării energetice a întregii cantități de reziduuri refuzate rezultate de la sortarea deșeurilor reciclabile.
Măsuri Propuse
Atât autoritățile publice, cât și ONG-urile și populația pot lua măsuri pentru a putea rezolva problema deșeurilor nereciclate. Astfel că este necesar să se realizeze proiecte demonstrative pentru încurajarea unor abordări inteligente în managementul deșeurilor. Acești actori trebuie să crească nivelul de informare și conștientizare a locuitorilor asupra colectării selective și a importanței refolosirii/reciclării. Acest lucru se poate întâmpla prin oferirea suportului necesar asociațiilor de proprietari pentru a găsi soluții de management a deșeurilor. O astfel de soluție poate fi chiar și colectarea deșeurilor pe 4 fracții.
Un rol important îl are și educația, întrucât poate ajuta la scăderea consumului de produse și servicii generatoare de deșeuri. Cetățenii trebuie să realizeze impactul pe care activitățile cotidiene îl au asupra deșeurilor, astfel ar putea scădea cantitatea alimentelor nefolosite.
Cu toate că există Planul la nivelul municipiului București, autoritățile trebuie să ofere locuitorilor o infrastructrură adecvată pentru colectarea separată a deșeurilor. De asemenea, este nevoie și de suport pentru clarificarea legislativă a compostării de proximitate și de promovare a economiei circulare la nivelul populației.
Impactul Societății Civile din Cartierele Bucureștene
Este obligatoriu ca toate elementele (cadrul legislativ, proiecte eficiente, voința cetățenilor) să existe cumulativ pentru a putea îmbunătății situația actuală. Cu privire la voința cetățenilor, acest fenomen începe să ia amploare, întrucât diferite organizații și asociații caută rezolvare acestei probleme.
„Asociația Ecoteca” dezvoltă proiecte de educație pentru reciclare în școli și facultăți, monitorizarea legislația în domeniu. De asemenea, realizează ghiduri despre managementul deșeurilor, organizează campanii de implicare a cetățenilor în luarea deciziilor legate de mediu.
„Asociația Viitor Plus” a dezvoltat „Harta Reciclării” ca platformă națională, participativă și educativă. Comunitatea contribuie pentru a face cunoscute locurile de colectare separată din țară și oferă informații pe tema reducerii/reciclării deșeurilor. De asemenea, a dezolvat și întreprinderea socială „Atelierul de Pânză”, care face materiale textile pre-producție, lucrând cu persoane din medii vulnerabile.
„Ateliere fără frontiere” îmbină economia circulară cu economia de reinserție socială în 2 dintre cele 3 ateliere pe care le-a dezvoltat. Acestea sunt „EduClick” și „Remesh”. Participanții din „EduClick” colectează echipamente IT uzate, le recondiționează în atelierul unde lucrează persoane vulnerabile, urmând a fi donate către școli. Prin intermediul programului „Remesh”, materialele publicitare outdoor sunt transformate în obiecte utile, lucrând cu femei din medii vulnerabile.
În concluzie, pentru a putea aduce la îndeplinire Strategia Uniunii Europene pentru Economie Circulară, luarea unor măsuri drastice este necesară. Un prim pas poate reprezenta informarea și educarea populației cu privire la problemele ridicate. Cetățenii pot iniția diferite proiecte, întreprinderi, asociații, oblingând astfel autoritățile publice să ia măsuri la un nivel mai mare. Este încă un drum lung de parcurs, dar cu voința și atitudinea potrivită, pot exista șanse de reușită.
Citește și:
