Traficul din București
Redactat de: Emanuela Matei
Bucureștiul este un oraș sufocat de mașini
Activitățile din transporturi reprezintă cea mai importantă sursă de degradare a calității aerului din București. Ele reprezintă o problemă și în cazul calității mediului. La nivelul anului 2020, erau înmatriculate în București 1.502.169 de autovehicule. Toate acestea emit noxe în timpul funcționării. Noxele principale asociate traficului rutier sunt oxizii de azot, monoxidul de carbon, compușii organici volatili și particulele în suspensie. Traficul cel mai intens se înregistrează între orele 7.00 – 10.00 și 16.00 – 20.00, asociat transportului către unitățile de învățământ, locuri de muncă și spre locuințe. Vinerea și duminica, valori ridicate ale traficului apar la ieșirile către autostrăzi și drumurile naționale în intervalul 16.00 – 20.00.
Surse de degradare a calității aerului asociate activităților din transporturi
În București în 2020 existau aproximativ 1.840.000 autovehicule dintre care:
- 1.502.169 Autovehicule înmatriculate în București
- 200.000 Autovehicule cu numere de provincie, care circulă curent în capital
- 136.700 Autovehicule care tranzitează zilnic capitala
Combustibilul de care acestea se folosesc este următorul:
- 1.204.201 Autoturisme:
- 54% benzină
- 43,5% motorină
- 0,5% electric
- 2% hibrid
- 165.647 Autovehicule transport mărfuri
- 11,2% benzină
- 88,7% motorină
- 0,1% electric
- 50.937 Remorci și semiremorci
- 28.990 Motociclete și mopede
- 99,4% benzină
- 0,3% motorină
- 0,3% electric
- 27.562 Autotractoare
- 100% motorină
- 11.862 Vehicule pentru scopuri speciale
- 15% benzină
- 85% motorină
- 10.012 Autobuze și microbuze
- 0,5% benzină
- 98% motorină
- 1,5% hibrid
- 2.958 Tractoare
- 0,7% benzină
- 99,3% motorină
Surse de degradare a calității aerului în Municipiul București
Conform studiilor, Transportul rutier reprezintă principal cauză a degradării calității aerului. Poluanții obținuți în urma transporului rutier, aerian și ferovial sunt:
- Oxizi de azot
- Monoxid de carbon
- Compuși organici volatili
- Particule în suspensie
- Freon
- Aerosoli
- Monoxid de carbon
- Conform Legii nr.104/15.06.2011 privind calitatea aerului înconjurător, pentru monoxidul de carbon, valoarea maximă zilnică a mediilor pe 8 ore este de 10 mg/m3.
- Noxă caracteristică zonelor cu trafic rutier foarte intens din municipiul Bucureşti
- Dioxidul de sulf
- Conform Legii nr.104/15.06.2011 privind calitatea aerului înconjurător, pentru dioxidul de sulf, valoarea limită orară este de 350 μg/m3, iar valoarea limită anuală de 20 μg/m3.
- Utilizarea motorinei cu conţinut foarte redus de sulf a determinat o scădere semnificativă a importanţei traficului rutier la poluarea cu dioxid de sulf.
- Alte noxe
- La benzen, principala sursă este reprezentată de traficul rutier și de activitățile care vehiculează aceste substanțe.
- Plumbul şi compuşii organici volatili (C.O.V.) sunt principala sursă a acestor noxe este traficul rutier.
Infrastructura de transport în Municipiul București
Municipiul București este cel mai important nod rutier, feroviar și aerian al României. Este ancorat la 3 autostrăzi (A1, A2 și A3), 8 drumuri naționale, 11 drumuri județene, 6 magistrale feroviare și 1 aeroport international.
Lungimea totală a străzilor este de 3.432 km, din care 2.558 km sunt modernizate. Rețeaua de străzi este formată din:
- străzi de categoria I — magistrale (bulevarde sau șosele cu minim șase benzi), care asigură legătura zonei centrale a orașului cu rețeaua națională și județeană
- străzi de categoria a II-a — de legătură (au minim patru benzi), care realizează conexiunile între zonele funcționale ale orașului și spațiile rezidențiale
- străzi de categoria a III-a – de colectare (au minim două benzi), care preiau fluxurile din zonele funcționale și asigură relația dintre străzile de categoria I și a II-a
- străzi de categoria a IV-a — de folosință locală, care asigură accesul la spațiile de locuit și la serviciile curente
Spațiile de parcare din București
Cele 6 primării de sector au raportat un stoc total de parcări de reședință de sub 200.000 pentru întregul București. Dintre acestea:
- 1.978 locuri sunt situate în zona 0 (zona centrală)
- 10.852 locuri în zona 1 (zona mediană)
- 5.818 locuri în zona 2 (zona periferică)
Noile centre comerciale, noile clădiri își asigură, de cele mai multe ori, spațiile de parcare. Deficitul acut de locuri de parcare din municipiul București este compensat prin utilizarea benzilor de circulație, a trotuarelor, a spațiilor verzi sau a unor terenuri cu regim incert.
Parcările devin un factor important care contribuie la:
- congestionarea traficului și apariția de blocaje, care perturbă semnificativ circulația rutieră;
- aglomerarea orașului și ocuparea parțială sau totală a zonelor de circulație pietonală;
- creșterea nivelului de insecuritate la nivelul municipiului București, fiind un factor care contribuie la apariția de accidente;
- apariția de conflicte legate de utilizarea spațiilor de parcare;
- afectarea cantității și calității spațiilor verzi, întrucât parcările au o contribuție semnificativă la desființarea spațiilor verzi de proximitate, dar și a unor componente din parcuri;
- creșterea disconfortului termic în timpul verii, când autovehiculele parcate acumulează căldură și accentuează disconfortul termic local;
- creșterea expunerii populației la poluanți asociați traficului rutier, prin realizarea parcărilor de proximitate;
- împiedicarea activităților de salubrizare a spațiilor de circulație, fapt ce contribuie semnificativ la menținerea unor niveluri ridicate ale particulelor în suspensie, obstrucționarea gurilor de canalizare și la alte probleme.
Activitățile din transporturi reprezintă cea mai importantă sursă de degradare a calității aerului din București. Principalii poluanți sunt: oxizi de azot, monoxid de carbon și compuși organici volatile.
Citește și:
